Pisica noastră așteaptă ziua de luni cum așteptăm noi sâmbăta.

De când o avem, săraca pisică a fost: câine, cal, tigru, leu, prinț (Hans din Frozen, deci personaj negativ), uneori a fost și Nadia Comăneci, iar weekendul ăsta, Hippogriff (a se vedea Harry Potter, volumul 3). A fost plimbată cu găleata, cu sacoșa, înfășată, împăturită, pusă pe dulap, uitată în dulap, închisă din greșeală zece ore în debara, uitată afară din casă, fugărită opt etaje pe scări, prinsă și ținută la închisoare, pusă în țarc, descoperită de aventurieri și studiată de oameni de știință, luată în brațe cu forța, păcălită să nu doarmă și poate nici nu știu ce alte lucruri i s-au întâmplat…

La niciunul din lucrurile astea n-a zis nimic. Niciunul din noi n-are vreo zgârietură. Când ne mușcă, de fapt ne iubește pentru că mișcarea e lins-mușcat-lins. Când nu mai poate, nu se ascunde sub pat, se așază jumătate de metru mai încolo și se uită la tine ca și cum ar spune: ”haide, măi.”

După fiecare week-end când suntem acasă, luni dimineața Șm e cuminte de nu se poate și ne conduce răbdătoare până la ieșire. Ne așteaptă dacă uităm câte ceva, se uită la noi înțelegător când roim prin hol ca bezmeticii și nu pleacă de lângă ușă până n-aude cheia. Atunci cred că se duce și se întinde cu labele în sus pe canapea și nu se mișcă până nu vine Catinca de la școală. 

Acum ceva vreme, au venit niște prieteni în vizită. Au o fetiță care pe vremea aia nu împlinise încă trei ani. Șm îi venea cam până la genunchi, deci era cam circumspectă, deși acasă făcea instrucție cu doi câini. N-a trebuit decât să-i arăt cum s-o ia în brațe și n-a mai iertat-o. Mai mult, avea avantajul că se putea băga după ea sub canapea. Când a reușit să se elibereze, Șm n-a făcut decât să se oprească puțin la picioarele fetei să se lingă. Au luat-o de la capăt? Da.

Sâmbăta trecută, când m-am trezit, Șm era deja un leu prins în cușcă de doi aventurieri. De fiecare dată când încerca să evadeze, aventurierii o prindeau și înăspreau condițiile de detenție. Săraca pisică a renunțat să mai evadeze, dar probabil i-a părut rău că n-a făcut-o când a descoperit că aventurierii au predat-o unor oameni de știință care au început s-o studieze în amănunt.

Sâmbăta asta au venit două prietene la Catinca, care tocmai văzuse Harry Potter 3, unde apare un Hippogriff. Jumătate Cal, jumătate Grifon, dar putea să fie orice altceva. Șm a fost un excelent Hippogriff. A fost așa de bună, că fetele l-au eliberat și l-au salvat de la moartea prin decapitare care-i fusese hărăzită și au mers mai departe: i-au făcut casă dintr-un sertar. Au pus un covor, dintr-o pernuță i-au făcut culcuș, i-au adus apă și mâncare, i-au pus veioză și o floare mică în ghiveci. Când am intrat în camera fetelor, Șm-Hippogriff dormea deja în casa ei de vreo zece minute, deși în jurul ei era hărmălaie și jucăriile zburau care-ncotro. 

Șm, tot respectul. Sperăm să rămâi cu noi multă vreme, deși Catinca vrea să-ți mai aducă trei câini, o șopârlă și un pui de pisică Dar, oricât te-am iubi, draga noastră, lunea asta stăm cu toții acasă. Și nici planuri de Crăciun n-avem.