Semne divine la Iasi
Si alte mici intamplari cu moldoveni.
Si alte mici intamplari cu moldoveni.
Pe la 17 ani mi-a trecut prin cap ca poate n-ar fi rau sa-mi descopere vreo boala incurabila, ca sa nu ma mai duc la scoala si sa pot sta numai acasa sa citesc.
Chiar daca uneori pisica imi sare in brate si eu vars berea pe ghiozdanul tau si cand il spal il botesc de tot si nici nu scot jucaria ta preferata dinauntru si ea se face ferfenita.
Ne bagam in pat cu toate jucariile pe care le prindem pe traseu, le inghesuim in jurul nostru, noi ne ingramadim una in alta, tipam de zici ca ne taie si asta este ghemul prieteniei.
Vrea s-o las undeva sambata: – Ma lasi, ma lasi, te rooog. Eu, cu mintea in alta parte (#badparenting, stiu): – Mmmnu stiu ce sa zic. Ea, cantand, soprano, crescendo: – Zi da, zi da, zi daaaa, da-ul asta-i viata meaaaa! well.
Citeste mai mult