E mijlocul lui ianuarie, asa ca nu-i de mirare ca m-am grabit sambata sa scot din dulap hainele de vara si sa le inlocuiesc cu cele de iarna. Asta n-a fost tocmai bine, pentru ca a cazut fix peste ziua cand a venit Dracul Hlizit nechemat.

Dracul Hlizit vine de cateva ori pe an si-mi ia mintile. Ba m-apuc sa gatesc, ba ma apuc sa transform o bluza intr-o fusta, ba vopsesc un scaun, ba mut mobila prin casa, ba ma hotarasc sa repar ceva, dar orice-ar fi nu iese bine.

Cand a venit Dracul Hlizit sambata, m-am gandit sa fac nitica ordine prin dulapuri. Asta a insemnat sa rastorn totul cu fundul in sus si sa pun lucrurile la loc, cum facea Anda Teodorescu pe vremuri cu geanta ei cat o casa in timpul colocviului de literatura engleza. Fiindca tot nu puteam sa ma opresc din aranjat, sortat, pus deoparte pentru dat, am zis sa ma intretin putin. De pe la trei dupa amiaza pana pe la opt, am consumat, moderat, zic, doua beri si-un pahar cu vin. Treaba mergea struna. Rezultatul a fost c-am strans un delusor de lucruri de dat si am acum un dulap stralucitor si ordonat. Si-o debara la fel. Parea ca Dracul Hlizit a fost invins.

Dar, stai, ce se-ntampla? cum elegant zicea romanul cu Audi.

Duminica dimineata ma trezesc mahmura ca dupa o nunta cu botez. Nu descriu. Rau de tot. WTF? Nimic nu-i mai rau decat sa fii mahmur degeaba. Sa-ti fie si rau si sa fii si frustrat e prea mult. Am stat, am intors-o pe toate partile, n-avea de unde. M-am dres dupa toate retetele nordice, mediteraneene, americane si rusesti si dupa o vreme m-am scos la liman. Da’ din nou: de unde, frate?  

Ieri dimineata, la barfa de la cafea, ii povestesc intamplarea unei colege. Sta, m-asculta si la sfarsit se uita la mine si-mi zice:

– Tu, te credeam mai desteapta. N-a fost de la alcool, a fost de la curatenie!