Asta ii zic in fiecare zi Catincai, dar ce pretentie sa am de la ea, mititica, daca eu nu fac ce spun?

Pe principiul „maimuta, cand n-are treaba, se scarpina-n fund pana-si face o buba”, sambata dimineata mi-au cazut ochii pe unghii si-am zis ca e timpul sa le fac sa arate a unghii de om. De zece ani de zile merg la acelasi salon, unde ma iau in primire, pe rand, manichiurista, cosmeticiana si coafeza. Toata lumea imi stie si cele mai ascunse bube si are rabdare cu mine, dar, mai ales, toate sunt niste duoamne de exceptie care-si fac treaba si repede, si bine. Dar cand omului i se uraste cu binele, calca-n strachini.

N-am mai avut rabdare sa ma programez la fetele mele si am sunat la salonul dichisit de la coltul blocului. Asta a fost momentul cand lenea si nerabdarea si-au dat mana, au ranjit si si-au zis: „a noastra e, am halit-o!”. La salonul de la colt, care, repet, nu e o bomba, aveau loc la manichiura, ba mai mult, aveau si la pedichiura. Ca sa nu mai zic, aveau si oferta lunii martie, toate la pret redus. M-am dus.

Vai de sufletul meu de femeie. Ce mi-ar fi facut Flori a mea intr-o ora mi s-a facut in doua. Doua ore am icnit pe scaun si m-am rugat de manichiurista sa aiba grija. Ma privea pe sub ochelari cu repros: „pai, doamna, e mult de lucru la pedichiura, uitati-va si dumneavoastra!” Mi-era si rusine. Mi-as fi smuls picioarele din mainile ei si-as fi fugit desculta pana acasa daca nu mi-ar fi fost frica de uneltele ei ascutite. Da si eu. Am intors-o de doua ori cu manichiura, iar la sfarsit am pus-o sa-mi stearga oja aplicata ca de Catinca.

Rezultatul: picioarele arata mai bine ca inainte si mult mai bine decat mainile. Cu exceptia degetelor mari, umflate si rosii si la limita infectiei. Torn tone de baneocin pe ele ca sa le tin in viata. Icnesc de fiecare data cand apas vreo pedala de la masina si merg ca o rata. Cand pasesc, abia ating pamantul, de parca mi-ar fi pupat Nichita talpile si mi-ar fi frica sa nu-i strivesc sarutul.

Daca aveam putina rabdare, eram sanatoasa, rabdam numai o ora in loc de doua si economiseam si niste bani, cu toata reducerea lor. Sper sa nu afle Flori ce-am facut. Si daca, totusi afla, sa stie ca imi pare rau si daca ma mai vrea, sunt numai a ei, pe viata!