Care mi-au trecut prin cap duminica, la semi-maraton.
- Inca ma doare genunchiul dupa Cluj si nu m-am antrenat ca lumea. Sa ma mai duc?
- Daca ma duc, ce fac acolo?
- Ce ma fac daca trebuie sa renunt?
- De unde naiba pornim?
- Ce-i cu toata lumea asta bezmetica? Ce vor sa arate? Dar eu, eu de ce naiba alerg?
- De ce ametesc asa tare, oare n-am pornit prea repede?
- De ce se-ntorc kenyenii asa de repede? Anul trecut m-am intalnit cu ei mai departe. Alerg asa de incet?
- Cum o arata DNF (did not finish) in dreptul numelui meu? Oare intereseaza pe cineva cine-s eu si cat am facut?
- Oare ce-o fi la genunchi?
- Oare o sa iasa Catinca sa ma vada (traseul trece foarte aproape de casa)?
- Oamenii astia din fata mea au un ritm foarte bun pentru mine. Oare nu-i enerveaza ca tin ritmul dar alerg tot in spatele lor?
- Oare se supara daca ii rog sa alerg in rand cu ei?
- (Dupa patru kilometri foarte buni, ma sageata in genunchi) Oare-i mai prind daca raman in urma putin?
- Ce-o fi mai bine, sa ma fortez sa termin sau sa renunt si sa raman intreaga?
- Ionut (la cursa de 10k) pe unde-o fi?
- Ce-o fi daca merg putin?
- Ce-i cu astia cu medalii?
- Am facut 15 kilometri, mai pot sase? Cat e sase din 15? Mai putin de jumatate, nu?
- Cum naiba masoara aplicatia asta de telefon ca e tot timpul cu jumatate de kilometru inainte?
- Nu mai am apa. Unde-i urmatorul punct de apa?
- Ce-i asta? Glezna?
- Poti alerga schiopatand? O sa termin inainte sa puna astia scaunele pe mese?
- Cum, bai, toti astia au medalii si eu sa n-am? Da de ce, pentru medalie am venit?
- De ce ma simt asa aiurea cand ma incurajeaza lumea? Chiar ma incurajeaza sau doar le e mila de fata mea?
- Da’ data viitoare ma mai duc?
- Cum m-as fi simtit daca as fi renuntat?
Gata. (© Ionut Raita)
(la unele intrebari mi-am raspuns acolo, la altele inca n-am raspuns, dar presupun ca o sa ma duc la doctor, o sa ma fac bine si o sa alerg mai departe).
