Mi-e somn. Mi-e somnul somnului somnului. Tata si mama somnului. Za mazar and ze fazar of somn, asta imi e. Azi noapte la 12 Femeia in Rosu o ardea pe rug pe aia mica a lu Stanis si Danaerys pleca pe dragon si azi dimineata la sase nu ma puteai trezi nici cu fanfara. Nici macar mirosul de pipi de pisica care plutea printre noi de la ultima ei razbunare nu ma deranja. Dormeam cu bucuria ca mai am timp pana vine Ionut cu cafiaua si-n vremea asta cafiaua era demult rece langa pat. Nici macar Catinca aparuta din senin langa mine nu m-a putut trezi. Am trimis-o rapid in camera ei, apoi m-am chinuit sa-mi dezlipesc ochii si sa ma tarai la ea in pat, unde, firesc, am adormit.

– Haide, ca azi avem serbare! Imi striga in ureche.

– Nu asaa, nu, nuuu, ma tangui eu. Cum te trezesc eu dimineata?

Si-ncepe, cu gesturi pe care nu credeam ca le-a observat vreodata: ma mangaie pe obraz, imi da parul dupa ureche, ma saruta pe frunte si-mi zice incetisor:

– Te iubesc. Hai, mama puiului, trezeste-te sa mergem la serbare.

In timpul asta, in capul meu imi dadeau lacrimile. Dar nu ma lasa, c-o aud:

– Da’ la cat esti de lenesa, tie-ti trebuie si-un ghiont serios ca sa te trezesti.