…stii tu.

Cine-i mai destept sa-mi spuna si mie cine l-a adus pe Fat-Frumos in literatura romana? Ispirescu? Daca da, despre el vorbim. Si despre Fat-Frumos, dar nu cand avea cal alb, ci cand crestea intr-un an cat altii in zece.

– Hai, ca nu-i adevarat, imi zice Catinca, fiindca daca ar fi asa eu as avea 80 de ani si tu…

– 400, hai, spune.

– 400, hahahaha.

– Pai, bine, zic, atunci cum mama ¡@#$%^ ti-a crescut piciorul intr-o luna jumate cu un numar? Ha?

O data am fost pregatita, o data. In aprilie, dupa Pasti, i-am luat copilului incaltari. Mai de primavara, mai de vara. Sa aiba, sa nu vina caldura si sa ne prinda ca zapada pe Negoita de la sector. I le-am luat fara ea, ca nu suporta sa fie tarata prin magazine si am fost mai mult decat incantata ca i-au venit. Ba, alea de vara erau si frumusele si versatile, cum zice la revista, si-i statea si piciorul lejerel in ele. Le-am pus la pastrare ca acusi se face iunie.

N-a apucat sa se faca iunie, ca era numai 31 mai cand i le-am pus in picioare.

– Auuu! Ma strang!

– Cum? Cum? Cum? O pipai, degetul mare impunge panza. Nu face pe nebuna. Oooffff. Ce ne facem, mititico?

Catinca e mai agitata decat mine. Asta inseamna magazine si probat.

O saptamana nu i-am dat fuste, am lasat-o tot in blugi. Ieri am ajuns sa-i iau niste sandale. Am ochi format de-acum, i-s bune. Adica nu i-s mici. Picioarele ei rasar cam tematoare de sub barete si mai au niste loc de jucat x si zero in fata, dar macar o s-o tina pana cade bruma. Si la toamna, daca-si tine ritmul asta de Fat-Frumos, nicio problema. Am eu niste pantofi pe care i-am luat de pe net si-mi sunt nitel mici. Iar la iarna, nici asta nu-i o problema, ca mai are Ionut niste ghete pe care nu le poarta.

Ispirescu mamii ei de viata.