Mananc o smochina cruda

mare, mov si zemoasa si ma intorc cinci minute in vacanta.

De la Sofia la plaja e un kilometru jumate. De obicei bagam copiii in portbagaj si mergeam cu masinile. Uneori, ca sa scapam de larma, gaseam cate un pretext sa mergem pe jos. Drumul coteste la stanga sau la dreapta printre livezi de maslini intrerupte de case. Intr-un kilometru jumate mananci o paine – dar in niciun caz nu mori de foame. De fapt, am ajuns la concluzia ca pe insula, daca nu esti foarte pretentios, poti supravietui opt-noua luni pe an cu ce gasesti pe marginea drumului. In cazul nostru:

  • smochini – si cu fructe albe, si cu fructe negre
  • rugi de mure, multi si desi, cu fructe neculese
  • vita de vie cu struguri care atarna mult peste garduri
  • kiwi
  • piersici cu fructe in ei
  • un cais cu fructe
  • ciresi (trecuti, e adevarat)
  • un gutui cu fructe

Dintre astea, numai copaceii de kiwi si via erau in curtea oamenilor, restul – pe marginea drumului.

Daca esti putin mai sofisticat, poti sa asezonezi totul cu cimbru, marar si rozmarin care cresc in tufe mari, ca buruienile la noi. Iar daca esti de-a dreptul complicat, poti sa culegi si niste matraguna, ca sa ai la tine la o nevoie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *