Nimic de raportat. Poate tre să fie și nimic din ăsta-n viață, să n-ai ce povesti la lume. Pe stradă nu m-am mai înjurat cu nimeni, afară plouă peste mașină și-o curăță doamne-doamne. Șm n-a mai spart nimic și nici nu s-a mai îmbolnăvit. Catinca ia numa febeuri la școală și nu mai face nazuri. Eu sunt cuminte, mă port frumos și nu vorbesc cu prostii acasă și primesc puncte după puncte pentru sora albă. Ionuț nu-i acasă, deci nu ne deranjează cu nimic. Despre ce să scriu?

În casă mizeria crește în ritmul obișnuit și vraful de rufe curate nepuse în dulap e la fel de mare. Îmi aduc aminte de trei ori pe zi să ud florile și tot n-o fac, la fel ca în oricare săptămână. Catinca și Ionuț construiesc o barcă dintr-o ladă de lemn. Cât nu-i Ionuț acasă lucrurile au rămas înșirate unde le-au lăsat, nimic nou.

Catinca a călărit un dragon prin casă și s-a dat cu capul de mobilă – totul e sub control. Eu am umblat în portbagaj și am dat cu capul de marginea ridicată – nimic neobișnuit. Chiar oi fi rămas fără lucruri de povestit? O fi universul în repaus? Karma doarme? Ce se-ntâmplă?

Nimic.

L.E. Am sunat acasă:

– N-am teme pe mâine, așa că o să mai fac un filmuleț cu minecraft să-l pun pe youtube.

Da, s-a întâmplat. Catinca se face youtuberiță de minecraft.