Dacă ar fi iulie

Colega mea de birou mi-a spus ieri că tare i-ar mai plăcea să fie iulie. Am stat puțintel și m-am gândit și mi-am dat seama că dacă ar fi iulie ar fi cam așa (pentru cine știe nota asta, s-o mai citească o dată, că nu strică):

Romanul rotund în vacanță

Multe dintre dumneavoastră, duoamnelor, veți fi observat deja cum viața voastră de după naștere a devenit, practic, viața din adolescență, ca un roman rotund de Rebreanu. La mine, cel puțin, așa a fost. Pentru că:

  • La 17 ani nu fumam în casă din cauza părinților, la 31 din cauza copilului.
  • Înainte nu aduceam prieteni acasă din cauza alor mei, pe urmă n-aduceam din cauza fetei.
  • Așijderea, când eram la mama nu stăteam la petreceri mai târziu de 11, după ce s-a născut Catinca, la fel.
  • Să nu mai vorbim de sex.
  • Când eram la ai mei, citeam mai mult noaptea, după 10, după ce s-a născut fi’mea, tot așa.
  • Acasă la ai mei n-aveam voie să înjur. Acasă la Catinca nu am voie să înjur.
  • La ai mei trebuia tot timpul să fac ordine în camera mea. După ce s-a născut fata, trebuie să fac tot timpul ordine în casă.
  • Ai mei îmi cereau să-i ascult tot timpul. Cine mă cunoaște, știe cine-i șefa în casă acum.

O lună pe an, însă, lumea-i a mea. Catinca e în vacanță la ai mei și-i numai treaba lor să stabilească cine-i șeful șefilor. Eu fac ce mă taie capul și înjur în gura mare când mă lovesc de mobile. Și mă distrez de minune.

(iulie 2014)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *