O temă din literatura română, dar și numele unui bar de-acu vreo douăzeci de ani de pe Carol spre Calea Moșilor. Era la stradă, avea geamuri mari, de alimentară, nespălate dinainte de 1989 și n-am intrat niciodată, deși pun pariu că înăuntru se spuneau niște povești de dragoste mortale.

Dar să n-o iau pe arătură. În cazul de față Erosul e întâlnirea copilului cu sexul și Thanatosul e ce mă paște pe mine.

Cazul 1:

Suntem în mașină. Catinca e în spate, cu ochii la cer. La știri, o info despre cineva care face un documentar despre pornografie. Hopa! Să schimb brusc postul, atrag atenția. O las așa. Catinca nu zice nimic. După 12 ore, seara, ne uităm la știri la Piața Victoriei, despre OUG 13, despre referendum, bla-bla. Îi explic puțin cum stă treaba, mă întreabă ce-i cu referendumurile, îi povestesc și, cum pun punct, o aud:

– Ce e aia pornografie?

Iaca. O privesc în ochi și-i zic primul lucru care-mi trece prin cap, despre filmele cu oameni care fac sex. Râde și pleacă să se joace. Eu merg la baie să mă spăl de transpirație.

Cazul 2:

Catinca are aspirații de vlogger. Și se tot uită și pe la alții, să vadă ce și cum. Și cred că s-ar uita și dacă n-ar visa cu ochii deschiși că faima vine din vorbitul la cameră. Și e un băiat care face un Top8 care e pe alocuri simpatic și la care ne uităm împreună și mai râdem. Până aseară când:

– Mami, ne uităăăăm, că a scos episod nou!

– Ne. Despre ce e?

– Despre vibrator.

Blank. Blank. Blank. Blank. Blank. Mi-am revenit, am dat un gât de single malt peste cap, m-am folosit o situație pe care Catinca o știa și i-am explicat ce și cum.

– A, zice la sfârșit, nu e pentru mine, nu?

– Încă nu, răspund ușurată, strângând bine gâtul sticlei. Mai încolo.

Acu, din astea or să mai fie. Și dacă am învățat ceva în zece ani, e că toate lucrurile sunt boring dacă vin de la mine și wow dacă vin din altă parte. Și „altă parte” are grijă să ni le servească mereu în situații care să ne surprindă. Așa că nu știu cât merge să povestesc copilului lucruri care nu-l interesează acum (deși insist și o fac în continuare). Mai degrabă mă pregătesc să rămân pe fază și să-i arunc informația când are nevoie de ea. A, și încă ceva: mă uit fix în ochii ei când îi spun, să nu-mi miroasă frica.