la culcare, când a doua zi trebuie să ne trezim suburban de devreme:
(nota regizorului: fiecare propoziție trebuie rostită la un interval de trei minute și însoțită de o smucitură tip rodeo)
– Mă dai cu cremă?
– Mă mănâncă pielea!
– Îmi dai puțină apă?
– Poți deschide geamul, n-am suficient oxigen în creier și îmi tot vine să casc.
– Îmi aduci un băț de urechi?
– Te rog, dă-mi sprayul de desfundat nasul! (se repetă de trei ori).
– Mai citește odată de când au căzut din barcă, mă gândeam la altceva. – La ce te gândeai? – Că nu pot să adorm!!
– Îmi dai puțină apă?
– Înnebunesc cu plapuma asta, mă tot încurc în ea!
– De ce miaună Șm?
– Îmi intră pantalonii în fund!!!
– Mi-ai pus apă la flori?
– Ce tot are Șm, urăsc pisicile!
– Ce înseamnă „edec”?
……………………………….
……………………………….
………………………………..
(respirație regulată, când…)
Se deschide ușa brusc, a venit Ionuț de la protest.
– Îmi dai puțină apă?
Și încă o dată, de la capăt.
Cine știe cum e, mâna sus. Nu prea sus, că toți dormim pe noi.
La noi e cu nu vreau sa ma culc, promit ca maine ma trezesc frumos, te rog, te rog! Dimineata: mai lasa-ma un minut, inca un minut, o secunda, urasc scoala, nu vreau sa ma trezesc. :))))))))
Aaa, clar: „urasc ziua de luni”, „mi-e somn”, „nu vreau”, toata artileria.
Da si cand s-or trezi singure si o sa isi pregateasca toate alea ce misto o sa fie, nu?! :))))
Am transpirat numai gandindu-ma.
Oh, cu a mea e exact asa in fiecare seara, si in vacante, si in week-end! Si n-are decat 3 ani…
Cred că și la Catinca e la fel, de fapt. Poate că doar stresul meu ca trebuie să ne trezim mai devreme face lucrurile să explodeze 🙂
Sunteti bine?
da. tocmai ne-am întors 🙂