Intrusul: experimente pe copii

Când eram eu tânără și necunoscătoare în ale lumii, mi s-a părut foarte deștept din partea mea să fac un experiment pe propriul (inexistent pe atunci) copil, ca să demonstrez că totul este un construct/o construcție. Adică să-l cresc în spiritul că eu sunt tata și tatăl e mama, că da e nu și nu e da, albul-negru și tot așa, v-ați prins deja și pe urmă să-i dau drumul în lume să se descurce. Norocul meu că zece ani mai târziu, când cu sarcina, mi-a venit mintea la cap și am renunțat la idee.

Din păcate, m-a mâncat în fund și-am făcut aseară cu Catinca un experiment diferit, dar care ne-a lăsat cu un gust cam la fel de amar.

Atâta a vuit netul, că probabil știți deja despre testul ăsta pentru grădi:

Ok, Catinca are nouă ani, nu cinci, dar am vrut să văd ce zice ea.

– Ia zi, tu, mamă, care-i treaba aici? Care-s intrușii?

– Ăăăăă, păi girafa și copilul negru (vă zic pe scurt, fără bancurile pe care le-a făcut și ea).

– Păi, de ce, măi, mamă?

– Păi girafa nu e om și nu e din familie și copilul negru e negru, nu alb.

– Și el nu poate fi din familie dacă e negru?

– Ăăăăă, ba da.

– Că girafa e altă specie de animal, dar copilul?

– E tot om, trage ea concluzia. Păi și așa le zice la grădiniță?

Cu întrebarea asta mi-am dat seama că s-a prins. I-am mai explicat o dată de ce e testul greșit și cu asta basta, n-am insistat.

Mai târziu, la masă, mi-a zis:

– Știi, m-am mai gândit. Ar fi trebuit să-mi dau seama mai devreme, pentru că la educație civică ne-a zis doamna să nu facem diferențe între oameni, că nu contează culoarea pielii, că până la urmă și un om alb poate să aibă ochi albaștri și altul ochi căprui și nu e mai bun unul decât altul doar din cauza asta. Pot să mă duc să le zic de testul ăsta la școală?

– Poți, cum nu.

Pe urmă, ca să închid discuția, i-am mai zis și că „intrus” nu era cuvântul de folosit pentru un test de diferențe, pentru că înseamnă cu totul altceva. Și-atunci s-a amărât și mi-a zis:

– Știi că noi am glumit mai devreme că girafa aia n-are ce căuta în familie, dar Șm nu e o intrusă, nu?

Pam-pam.

Proastă alegere de cuvinte, domnilor de la editură, inadmisibilă exemplificare.

În continuare, vă rog să găsiți intrusul din următoarele fotografii. Vă dau un pont: nu e Șm.

#ofcors

O postare distribuită de Raluca (@duoamna) pe

Dați cu #zarul. #ifitsisits #Șm

O postare distribuită de Raluca (@duoamna) pe

Găsiți elementul care nu se potrivește.#Șm

O postare distribuită de Raluca (@duoamna) pe

Cozile.#Șm

O postare distribuită de Raluca (@duoamna) pe

 

 

 

4 comentarii la “Intrusul: experimente pe copii

  1. Netul meu nu a vuit, acum vad prima oara testul. Da, e o tampenie, dar trebuie sa le acordam meritul de a nu fi sexisti chiar in ambele desene: doar in primul apare (oare de ce?!) un tricot in lucru in mana bunicii, dar in al doilea, e tatal cel care tine bebelusul, totusi 😉
    In rest, pot confirma ca cei mici nu fac absolut nicio diferenta legata de trasaturi fizice. Fiica-mea s-a imprietenit cu colegii ei tigani in ambele clase in care a fost pana acum si nu si-a dat seama ca ar fi de alta etnie decat noi. Si mai stiu o poveste draguta (o iau cu copy/paste din ce am scris eu pe blog, scuze ca nu rescriu acum):
    „[…] un copil negru, care a fost luat într-o zi drept material didactic pentru colegii săi de grădiniţă:
    – Ia să-mi spuneţi voi, copii, ce diferenţă este între voi şi el?
    – ….
    – Chiar nu vedeţi nici o diferenţă?, s-a mirat educatoarea.
    – Ba da, văd eu!, s-a iţit o mânuţă albă de copil. El este mai creţ decât noi.”

  2. Tot din caietele de grădiniță. Tema de colorat 1 iunie. Un copil din Asia, unul din Africa, din Europa… Cerinta- colorează copilul de aceeași RASĂ cu tine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *