– Feti mic, ne trezim?

– Mrrrrrrr.

– Drăgălica, frumușica, Catincuța, miculuța, bla bla bla…

– Mrrrrrr.

– Hai, drăguță, că mai ai doar patru zile de școală.

– Mrrrrr, nu vrrrreau.

E, până la urmă vrei.

– Mami, am mâncat, mai stau puțin.

– Puțin, da.

După o vreme, când reușesc să-mi pun fața la loc:

– Hai, la spălat.

– Un minut.

– Nu, te rog.

– Un minut.

– Te rog, o să întârziem.

– Ești groaznică! N-o să mai vorbesc cu tine niciodată!

Uși trântite. Uși deschise frumos. Se îmbracă. O verific, mă ia de după gât:

– Mami, tu n-ai vrea să nu fie niciodată iarnă?

– Ohoho..

– Să nu trebuiască să ne punem ștrampi în care ne încâlcim?

– Îhî..

– Să nu purtăm căciuli care ne vin pe ochi?

– Oi…

– Și nici fulare care ne strâng de gât?

– Vaaai..

– Și nici mănuși pe care le pierdem?

– Nici..

– Și nici haine groase prea grele pe noi? Și nici ciubote?

– Dac-aș putea, ți-aș face numai primăvară, vară și toamnă.

– Daaa, te iubesc!

– Și eu. Acu, hai la școală!

– Și să nu mergem la școalăăăăăăăă…………………..