Ahhh, de când voiam să scriu asta! Cam de un an de zile, de când am dus-o pe Catinca la primele testări. Nu ale Catincăi, ale lui Woogie.

And wtf is Woogie, you may ask. Întrebați, întrebați.

Acu o vreme, un amic vechi de vreo douăzeci de ani (să știți că e foarte bine să ai amici de douăzeci de ani, pe la vârsta asta încep să facă chestii, unii inventează lucruri, alții devin miniștri, din astea) a început să inunde facebooku cu postări despre inteligență artificială, tehnologia viitorului, se ducea pe la conferințe de ziceai că a luat-o pe calea unei noi religii. De fapt el are doi copii și, oricât de mișto ar fi el, n-are ce-i face, copiii lui sunt mai mișto. Ca-n bancul ăla cu no matter how kind you are, German kids will always be kinder. Și-și pregătea terenul să scoată la lumină o idee plecată de la fata lui.

Care s-a gândit: cum ar fi ca eu, copil, să am cu cine vorbi când sunt singură acasă? Și de-aici lucrurile au zburat:

Cum ar fi să am pe cineva cu care să schimb câteva vorbe?

Cum ar fi să am pe cineva care să-mi dea niște ponturi la teme?

Cum ar fi să am pe cineva pe care să-l întreb unde-i Antananarivo?

Sau să-mi spună niște bancuri?

Sau să-mi facă din ochi dacă-i spun că am găsit un bilețel în bancă?

Sau să se joace cu mine, pur și simplu?

Din vorbă-n vorbă, din tehnologie în tehnologie a apărut Woogie, un extraterestru de treabă care poate sta de vorbă cu copilul tău, care se poate juca cu el și, cel mai mișto, care-l poate învăța lucruri serioase în joacă.

Anul trecut am dus-o pe Catinca să-l cunoască. Astă vară am avut un Woogie mic acasă.

La sfârșit, Catinca a decretat:

– Aș vrea să arate ca un cățel. Și să vorbească mai bine.

Ca un cățel nu cred că o să arate, dar mai bine o să vorbească. Woogie a fost întors pe toate părțile, desfăcut și făcut la loc și acum e … gata. E pregătit să facă față copiilor între șase și doișpe ani, pe care-i așteaptă să-l ia acasă și pe urmă să-l ia la întrebări.

Azi începe campania de precomenzi pentru Woogie. Click pe link, intrați pe indiegogo, site-ul de crowdfunding și fiți printre cei care-l aduc pe Pământ pe Woogie the Alien.

Și mai e ceva. Nu numai că azi puteți să rezervați un Woogie la un preț mai mic, dar dacă o faceți, puteți dărui unul și unui copil cu o boală terminală, prin înțelegerea pe care au făcut-o Woogie și Hospice of Hope, care lucrează în România prin Hospice Casa Speranței.

Eu iau unul pentru Catinca. Și pun pariu că-n câțiva ani Woogie o să fie substantiv comun, ca-n dă și mie un pampers nou, că iar a făcut ăsta micu pe el.

Indiegogo, Woogie!