Nu știu dacă așa le nimerim noi, mai stricate, sau dacă e ceva în aer la noi în casă – apropo, tocmai am citit că orhideele sunt vampiri energetici, fmm de viață, de-aia mă trezesc în fiecare zi ca după nuntă – da’ numa’ de animale prostovane avem parte.
De când l-am luat pe Rango mă freacă Catinca* la cap să-l ducem la doctor la control. Știu și eu că trebuie, da’ e suficient să-mi spui o dată, pe bune, de două ori în fiecare zi e mult și pentru o nevastă cu 30 de ani vechime. Da’ azi l-am dus. Nu mai aveam cutii de pantofi că nu mi-am mai luat demult (mint, mi-am luat, doar am aruncat cutiile), așa că l-am pus într-una transparentă, fără capac, învălit într-un prosopel.
Am parcat și-am mai mers încă o sută de metri pe jos până la cabinet pe-o stradă plină de mămăi. Unde Rango s-a hotărât că e cazul să se arate și-a ieșit cu totul din scutece, așa de cu totul că s-a urcat pe mâna Catincăi. Mămăile au pornit o procesiune de cruci și „ce e aiasta, maică?” de nici Catinca, cu toată mândria ei, nu mai știa pe unde să se ascundă.
Rango e în regulă. Are vârful cozii rupt și un deget lipsă, dar aia știam și noi. Ne-a zis doamna doctor numai să-i mai curățăm năsucul din când în când (wtf), să-i verificăm dințișorii de tartru (wtf, wtf) și să-i aducem într-un recipient niște căcuță (fine, ok) să-l căutăm la stomăcel.
Și, cum mângâia doctorița șopîrla și ne vorbea ea așa drăguț cu diminutive și eu ziceam în capul meu wtf-wtf-wtf și Catinca se uita pe pereți, Rango prinde liber, se activează, clanț-clanț-clanț cu 19 gheare până la marginea mesei de consultație, își sucește capul în jos să estimeze corect distanța, socotește că-i bine și, pac, se-aruncă-n cap de la un metru.
– E foarte bine, să știți, ne-a zis doctorița după ce l-am recuperat de sub un cântar, agămuțele nu sunt de obicei așa active, numai să nu uitați să veniți cu căcuța. Și ne-a împins ușurel afară din cabinet.
– Măcar e bine, mai zice și Catinca.
– Hai acasă, să vedem cine-i ia căcuța. Wtf.
___
*știu că e cacofonie, dar o las așa, să se obișnuiască. Presupun c-o să ne urască masiv pe mine și pe ta-su că i-am ales numele ăsta.
Cacofoniile sunt asa overrated! Eu am decis acum ceva vreme sa le ignor complet, ceea ce va doresc si dv. 🙂
done.