Unde-i multă deșteptăciune e și multă prostie, dar unde e numai prostie, atunci e prostie la dublu. Poate n-ați înțeles, dar nu-i nimic, după 30 de zile de izlolare am început să mă exprim mai mult prin semne, nu-i vina voastră. Ca să nu uităm de unde am plecat, cum am spus acum ceva vreme, […]
Ca să vă mai amețesc puțin cu hipsterismul meu cultural, am impresia că, atunci când nu e un film de Woody Allen, viața mea e ca o poveste de James Thurber. În special ca două povești – Noaptea când a căzut patul și Ziua când s-a rupt digul. Ca s-o iau de la un capăt, […]
Nu e o metaforă și nici n-am chef acuma să mă dau mare că-s deșteaptă, chiar așa a fost. Câinele-i al nostru. Cronologic, lucrurile au stat așa: Când Catinca a venit ieri de la școală, a găsit casa plină de caca de ceva, niște bălți, niște pete pe cuverturi și un miros îngrozitor. Și-a adunat […]
Astă vară, situația cu Șm devenise destul de neplăcută. De unde înainte era foarte bucuroasă când plecam și-o lăsam de capul ei, prea multă libertate îți dă vreme de gândit și ajunsese să-și pună întrebări la care nu-i prea convenea răspunsul. De ce sunt așa de mult timp singură? De ce nu-mi schimbă litiera la […]
Trei secvențe, una la zece metri de cealaltă: Secvența Unu: Doi angajați, voi presupune ai ADP sau ai Primăriei sector 1, că n-aveau semne distinctive, stau pe o stradă din centrul orașului București-capitala-țării-ești și se uită lung la o cutie cu pungi pentru rahat de câine, să mă scuze doamnele simandicoase și copiii. Pe urmă […]
